Miorița Cinematic Universe - Miorița III - Ultima horă

 Actul 3 - Hora finală

Dimineață. Pe un drum de munte apare o căruță veche.

Calul merge încet. Roțile scârțâie. Pe funal, în surdină se aude o piesă veche ,,...asa sunt zilele mele, una buna, zece rele...”

Lângă gardul stânii, ciobanul privește spre cer și repetă solemn.

— De-a fi să mor...

— În câmp de mohor...

Se aude o voce obosită:

—  Ho, mă Bator, ho, mă sărace! Stai să mai odihnim, că doar nu dau tătarii

Calul se oprește in dreptul ciobanului. Din căruță, o femeie îl privește mirată pentru câteva clipe...

— Bună dimineața.

— ...poate pentru unii.

— A murit cineva?

— Încă nu.

— Dar?

— Dar mă pregătesc.

Pauză.

— Pentru ce?

— Pentru moarte.

Femeia rămâne câteva secunde fără replică.

— La ce față ai, am crezut ca te pregatesti să vină Fiscul în control..

Apoi privește spre stâna mare. Spre oile grase. Spre câini. Spre gardul electric, panourile fotovoltaice... Înapoi la el.

— Dar ce ai pățit? Doar nu ai dat faliment?

— Nu.

— Ți-a luat ANAF-u oile? Doar nu ai vândut brânza fără bon fiscal?

— Nu.

— Ti-a închis ANPC-u stâna? A fost Piedone pe aici ? Ai pus lapte de oaie în telemeaua de vacă?? Am auzit ca unii fac din astea..

— Nu.

— Atunci?

— Doi ciobani vor să mă omoare.

Femeia aprobă.

— Așa, Și?

— Am acceptat.

Ea îl privește lung.

— Ei ți-au spus? Te-au amenințat ?

— Nu.

— Atunci de unde știi?

— Mi-a spus Mioara.

— Asta cine e? Assistent manageru la stâna ?

— Nu, e oaia mea preferată.

Pauză. Femeia închide ochii.

— Celelalte știu?

— Da, normal...

— ...încep să înțeleg de ce vor să te omoare.

Ciobanul o privește scandalizat.

— Asta nu mă ajută deloc.

Femeia se da jos din căruță și tot cu vocea obosită se prezintă:

— Maria. Dar lumea îmi spune... Fefeleaga.

Ciobanul tresare.

— Am auzit de tine. Lumea spune ca ai pierdut tot.

— Asa e.

— Și ai puterea sa mergi înainte?

— Normal.

— Cum?

Fefeleaga îl privește direct în ochi.

— Simplu, n-am avut timp de compus balade.

Se urcă în căruță. Pocnește din bici.

Înainte să plece, se întoarce.

— Și încă ceva... dacă tot vor să te omoare... ...nu le face treaba ușoară..

Si pleacă. Ciobanul rămâne nemișcat. Privește cerul. Inspiră.

— De-a fi să...

Se oprește. Oftează. 

— ...parcă nu mai sună la fel.