Stii cand eşti din Oradea

Eşti din Oradea, daca:

…foloseşti „no” şi „ioi” ca semne de punctuaţie;
…ştii că „Crişul” poate avea mai multe înţelesuri, evidente din context, dar numai când nu e articulat e sigur vorba despre râu;
...te-ai întrebat cel puţin o dată de ce oraşul se numea Oradea Mare pe vremea când era mult mai restrâns, iar acum când e atât de mare se numeşte pur şi simplu Oradea;
…te întrebi de ce oraşul e atât de aglomerat la ora la care oamenii ar trebui să fie la serviciu;
...ştii că Ciuperca nu-i o ciupercă, Nufărul nu e o floare, Rogerius nu-i un simplu călugăr medieval, Grigorescu nu e doar un pictor, Ioşia nu-i vreun profet uitat la transcrierea Bibliei, iar Velenţa nu-i un nume de ţigancă;
...nu eşti nedumerit când cineva îţi spune că locuieşte „în Europa”;
...respecţi aşa cum se cuvine un bogracs făcut la ceaun, un deţ de pălincă adevărată (nu din comerţ!) şi o varză toros;
...ştii că “Eminescu cu ghiozdan” e totuşi o glumă, dar din păcate una cât se poate de reală şi ştii şi unde poate fi văzut;
...nu ştii sigur care e parcul I.C. Brătianu, dar ştii sigur că in Parcul Muncitoresc sunt nişte terenuri de sport faine;
...ştii despre Italiană că e mai mult decât o limbă străină şi cândva era o atitudine;
...pentru tine Casa Armatei şi Tropicana au o semnificaţie foarte apropiată, care îţi trezeşte multe nostalgii ;
...ştii tot felul de poveşti ciudate despre tunelele care leagă Cetatea de diverse locuri din oraş sau despre casele „cu felinar roşu” dinainte de 1948 de pe actuala Cuza Vodă;
...ştii cine era de fapt Ali-Baba şi, mai mult decât atât, chiar l-ai văzut în copilărie;
...trăieşti într-un oraş cosmopolit: tramvaiele sunt nemţeşti, autobuzele suedeze, oamenii in centru se ceartă în italiană, la piaţă ţi se vorbeşte amestecat: ungureşte şi româneşte;
...ajungi mult mai repede şi mai uşor la Budapesta sau la Viena decât la Bucureşti;
...ştii înjura la fel de bine, atât în română, cât şi în maghiară;
...ştii unde e Ártánd, Biharkeresztes, Berettyóújfalu şi nu doar că le ştii dar îţi sunt aproape la fel de cunoscute ca Aleşd, Tileagd sau Oşorhei
...ai fost cel puţin odată atunci când erai mic la Silvaş (sau cel puţin mai ştii ce era);
...faci diferenţa dintre gabori şi ţigani;
...ştii ce este un mitic şi un sudist;
...eviţi maşinile cu numerele IF, IL, TR, GJ, GR şi ştii că maşinile cu număr de Bucureşti sunt, de fapt, luate în leasing (dar îţi dai repede seama şi când una nu e);
…depăşeşti repede în trafic maşinile cu inscripţia „H” pentru că de regulă şoferii lor admiră tot timpul câte ceva atunci când conduc…
…dacă ţi se spune să aştepţi în Lotus... ştii bine că nu trebuie să te pregăteşti pentru o şedinţă de yoga;
...te întâlneşti cu prietenii „la Nuiele” sau „sub pasaj”;
...numele a peste jumătate dintre colegii tăi de clasă se termina în „-ău”;
...ştii ce înseamnă cosoş, a duhăni, beteşig, mintenaş şi a ţuca;
...când erai mic, te dădeai în „hintă”, trăgeai linii drepte cu un „liniar” şi jucai „mâţă” fără să ştii ce-i aia „leapşă" ; te dădeai „cu biţa”, nu „cu bicla” (nici nu ştiai ce e) şi aveai jucării din plastic şi colecţii de abţibilduri de la Viitorul;
...ai avut cel puţin un cunoscut care să lucreze in vamă;
...recunoşti „boactării” înainte să se suie în autobuz;
...faci diferența dintre „servus” şi „servustoc”, ştii ce înseamnă „Szia!” şi te uiţi un pic ciudat dacă cineva te salută cu „Bună!” sau mai ales cu „Pa-pa!”;
...ai fost cel puţin o dată la o bere la Ciuperca;
...90% din călătorii de pe autobuz au peste dublul vârstei tale;
...ştiai ce este un kürtős kalács cu muuult înainte să se audă de el pe plajă la Mamaia (şi poţi face şi diferenţa între unul şi altul !);
…ştii ce e un cremeş, ce sunt pancovele, scoverzile şi moşocoarnele;
...ai fost la Festivalul Berii, la al Vinului şi la Târgul Pălincarilor;
...ştii cel puțin 5 moduri de ajunge de la Primărie la Crişul;
...ştii că Cetatea Oradea e cea mai frumoasă cetate pentagonală din România, dar există ceva ce nu ştii deşi te-ai întrebat uneori: câte clase avea cel ce a hotarât amplasamentul Centrului Civic;

...ştii care e singurul oraş din România în care e reşedinţa a patru scaune episcopale;
...îţi aminteşti de când s-au schimbat simultan toate liniile principale de tramvai şi ce soluţie de transport a găsit OTL-ul;
...te întrebi deseori dacă avionul o să aterizeze luând în bot casa liftului de pe blocul mare din Ioşia;
...toate mărcile par a conţine sintagma „Varad” sau a se termina în „de Vest”;
...rosteşti cu uşurinţă „oa” într-un singur sunet;
...îţi aminteşti când Lord’s era singurul bar nou din centru, iar Metro singurul magazin mare de lângă oraş;
...schimbi trenul cu avionul la Budapesta ;
...când spui de unde eşti, lumea te întreabă de Tökés sau de Felix;
...ai ascultat Floricile Bihorului şi-ţi pare rău că nu mai sunt toate în viaţă;
…te întâlneşti tot timpul cu cineva cunoscut pe centru;
…te-ai intrebat de foarte multe ori cine a fost mai beat: proiectantul sau executantul actualului Corso...
...mergi la Felix de maxim 3-4 ori pe an;
…te-ai dat cu scările rulante de la Crişul când erai mic;
...„îţi iei palme” dacă trimiţi o fată pe Borşului;
…ai fost cel puţin o dată la film la Patria, apoi la Libertatea... sau măcar la Hollywood Multiplex;
…chiar dacă nu ai ajuns la Scala din Milano ştii perfect unde se puteau comanda ani la rând cele mai bune torturi din Oradea;
…poate că nu ştii cine e Ciuraru din Aştileu, dar sigur ai ascultat cel puţin odată zâmbind: ”Viaţă ca-n Bihor nu găseşti niciunde. Din Bihor poţi fugi dar nu te poţi ascunde!”:\
...dacă ştii că la tăţi ni-i greu ;)”